Guest post: Despre „plinatatea” mintii

Articol de Gabriela Blaga

Cu siguranta, pentru multi dintre voi, cuvantul „mindfulness” nu mai este nou. Pentru ca, mda, este la moda … Dar, cati oare ati indraznit sa si „probati” aceasta practica?

Eu am testat-o, prima data, in Iulie 2014, in cadrul unui retreat pentru minte si suflet. Am invatat atunci ca, prin integrarea starii de Mindfulness in viata cotidiana, vom fi mai prezenti la ceea ce ni se intampla, vom putea alege gandurile care ne sunt de folos, mentinandu-ne echilibrul interior.

Meditatia mindfulness „nu schimba lucrurile din mediul exterior, ci ne invata ce suntem si cum existam. Cand avem mintea limpede, putem alege un mod de viata benefic.” Cele invatate si practicate incepand de atunci m-au ajutat sa integrez, mai usor, experientele si provacarile vietii si mi-au fost utile in refacerea dupa o interventie chirurgicala dificila.

Astazi, insa, nu voi spune mai multe despre binefacerile personale obtinute gratie cultivarii unui trai mindful, ci, poate, pentru a va convinge sa practicati, aleg sa va detaliez doua dintre beneficiile mindfulness-ului demonstrate stiintific. Despre alte „daruri” pe care ni le ofera mindfulness-ul voi vorbi, la momentul potrivit, intr-un alt articol.

8 saptamani catre o minte mai agera

Participand la un program de meditatie mindfulness pe o perioada de 8 saptamani, poti obtine (conform studiilor de specialitate) schimbari masurabile in regiuni ale creierului asociate cu memoria, empatia, stresul, constienta.

Intr-o analiza efectuata in 2011, de catre o echipa din cadrul Universitatii din Massachusetts condusa de cercetatori de la Harvard, s-au analizat imaginile cerebrale de rezonanta magnetica preluate de la un numar de 16 participanti la un program de 8 saptamani de reducere a stresului prin practica mindfulness.

Imaginile au fost facute cu 2 saptamani inainte de inceperea programului si la finalul acestuia.

Pe langa sesiunile saptamanale de practica in grup a meditatiei de tip mindfulness, participantii au primit si inregistrari audio pentru practica individuala ghidata, cerandu-li-se sa isi noteze cate minute dedica meditatiei, zilnic.

Pentru perioada analizata, s-au preluat imagini cerebrale de rezonanta magnetica si de la un grup de control de „non-meditatori”.

Persoanele din gupul de meditatie au declarat ca au alocat, in medie, cate 27 de minute pentru practica exercitiilor de mindfulness. Imaginile de rezonanta magnetica (la finalul celor 8 saptamani) au indicat cresterea densitatii materiei cenusii din hipocampus (zona cunoscuta a fi extrem de importanta in procesul de invatare si memorare, precum si in structurile asociate cu introspectia, constiinta de sine, compasiunea). Reducerea stresului a mai fost corelata cu o densitate mai mica a materiei cenusii la nivelul amigdalei despre care se stie ca joaca un rol major in managementul anxietatii si stresului.

Aceste modificari nu au fost observate la membrii grupului de control „non-meditatori”.

Amishi Jha, neurocercetator in cadrul Universitatii din Miami, spune ca astfel de studii demonstreaza nu doar ca stresul poate fi redus practicand exercitii de mindfulness, zilnic, pentru 8 saptamani, ci si modificari structurale ale amigdalei, oferind un punct de pornire in dezvoltarea de tehnici meditative pentru tratarea stresului post-traumatic.

Impactul mindfulness-ului asupra copiilor cu dizabilitati de invatare

Conform unui studiu elaborat de Departamentul de Stiinte educationale din cadrul Universitatii Quebec (2016), aproximativ 4,8% dintre elevii americani si 3,2% dintre cei canadieni prezinta o dizabilitate de invatare. Acest tip de dizabilitati pot fi definite ca fiind „o conditie neurologica care interfereaza cu abilitatea individului de a stoca, procesa si produce informatii.”

Elevii diagnosticati cu dizabilitati severe de invatare se confrunta cu mari dificultati de citire, scriere, calcul matematic ceea ce impacteaza puternic asupra rezultatelor scolare. In acelasi timp, la acesti elevi se pot observa si un deficit al atentiei, memoriei, coordonarii psihomotorii, precum si o maturitate emotionala scazuta.

Pentru a veni in sprijinul lor, bineinteles ca suportul psihologic oferit este esential; iar interventiile de tip mindfulness, dezvoltate initial pentru a ameliora calitatea vietii pacientilor cu boli cronice, se prefigureaza a fi o optiune promitatoare de diminuare a gravitatii dizabilitatilor de invatare.

Cu scopul de a demonstra eficacitatea acestei metode, s-a realizat un studiu asupra a 14 elevi (8 fete si 6 baieti) cu varste intre 9 si 12 ani, din cadrul unei scoli elementare din Montreal, Canada. In analiza a fost inclus si profesorul acestui grup de copii. Toti cei 14 participanti intruneau doua criterii:
– toti se confruntau cu dificultati de scriere, citire, calcul matematic
– din cauza acestui diagnostic erau cu cel putin cu 2 ani scolari in urma elevilor de varste similare.

Cei 14 elevi au fost inclusi intr-un program de mindfulness de 8 saptamani; manualul aferent acestui program a fost avizat de catre 3 psihologi clinicieni cu expertiza de mindfulness. Un terapeut cu experienta in MBSR (mindfulness based stressed reduction), supervizat de un asistent social al scolii, a condus experimentul. La inceputul si finalul celor 8 saptamani, elevii au avut de completat un chestionar predefinit.

Toate sesiunile au fost inregistrate si revazute de catre un psiholog clinician cu experienta in mindfulness si terapie cognitiv-comportamentala. Grupul s-a intalnit o data pe saptamana pentru cate o ora. Sesiunile saptamanale au inclus mancat constient, mindful, scanarea corporala, meditatii cu atentia concentrata pe respiratie, observarea gandurilor, emotiilor, senzatiilor fizice. In fiecare saptamana, copiii primeau ca tema pentru acasa meditatii inregistrate ghidate.

La sfarsitul celor 8 saptamani, s-a constat o crestere a indicatorului numit CAMM „Child and adolescent mindfulness measure” si reducerea unor stari ca: depresie, anxietate, hiperactivitate, probleme de atentie, agresivitate.
Studiul a demonstrat ca interventiile de tip mindfulness pot diminua simptomele de sanatate mintala, reprezentand o metoda alternativa sau complementara de tratament.

Claritatea mintii, reducerea stresului, ajutorarea copiilor, cresterea nivelului de empatie … vi se pare a fi putin? Si toate fara costuri … Eu zic ca ROI-ul (return of investment) acestei „unelte” numita mindfulness este mai mult decat … atractiv! 🙂