Craig Adams – “Cele șase secrete ale inteligenței. De ce educația modernă nu ne învață să gândim cu propria minte”, Editura Publica, (8/10)

O introducere in logica si gandirea critica, scrisa un pic cam arid (nu e de citit pe plaja), dar cu exemplificari foarte variate (istorice, politice, economice, religioase etc) si teorii bine documentate.

Interesanta si utila pentru oricine este constient de limitele sistemului de educatie actual si este interesat de principiile care ar trebui sa stea la baza unei educatii mult mai eficace, pentru el sau pentru ceilalti.

Traducerea nu este perfecta, dar luati-o ca pe o oportunitate sa va ganditi cu mare atentie la tot ce cititi – se pare ca si traducatorul a avut aceeasi provocare cu textul original.

Va prezint mai jos cateva idei spicuite din carte, dar va recomand sa o cititi complet. Acestea sunt doar o parte din ideile prezentate, si anume, cele care m-au interesat pe mine:

  • “Educatia oricarei fiinte umane din cate au trait vreodata a inceput in acelasi fel: cu povesti.”
  • “Primele noastre experiente educationale – povestile care sunt de multe ori varate in mintile noastre necoapte si care ne furnizeaza valorile pe care se bazeaza societatea noastra – nu sunt menite sa ne invete CUM sa gandim – ele sunt menite sa ne invete CE sa gandim.”
  • “Orice comunitate isi transmite cultura care o unifica, pentru ca, in absenta ei nu ar mai exista o comunitate de care sa vorbim.”
  • “Dar adevarata problema de care sa lovesc basmele, sportul, muzica si activitatiile definitorii pentru cultura in caare ne-am nascut este faptul ca ne invata ce sa credem in loc sa ne invete cum sa ne gandim. Adevarata problema a educatiei sociale este ca nu ar putea sa ne invete sa gandim, chiar daca ar dori sa faca acest lucru.”
  • “Promisiunea lui Protagoras era ca ii poate face pe elevii lui experti in “luarea deciziilor”, atat in viata lor privata, cat si in cea publica. El credea ca o componenta esentiala a bunei educatii era “capacitatea de a sesiza cand afirmatiile celorlalti au sens si cand sunt absurde. Protagoras sustinea ca ofera sfantul potir al inteligentei generale: gandirea critica.”
  • “Odata ce intelegem cat de frecvent, cat de automat si de ce interpretam lumea gresit, avem sansa unei imagini mai clare a realitatii.”
  • “Asa functioneaza deductia: aplicand reguli generale exemplelor individuale.”
  • “In sens filosofic, ingredientele unui argument sunt doar un set de enunturi si o concluzie.”
  • “O deductie-beton este adevarata cand premisele ei sunt universal adevarate si pentru ca toate sunt enuntate cinstit si la vedere. O deductie indoielnica poate fi incorecta sau incompleta pentru ca premisele ei sunt doar probabil nu sigure, si pentru ca premisele ei nu sunt realmente prezente prezente pentru a fi enuntate. Ori de cate ori o parte esentiala a unei deductii lipseste – fie ca vorbim despre o intreaga premisa, fie ca avem in vedere lipsa partii universale, toti sau niciunul, care ne da certitudinea – deductia este lipsita de elementele care o faca sa fie completa si devine o deductie indoielnica.”
  • “A fi logic nu te face sa ai dreptate.”
  • “[Ca sa demontam falsitatea unui argument trebuie sa fim atenti la premisele emfatice], premisele care sunt generalizari. Numim aceste generalizari “zicatori”, “proverbe”, “maxime” sau “aforisme” si functia lor este sa ne imbie a le da crezare datorita aparentei lor intelepciuni stravechi si linstitoare.”
  • “Adevarul este ca viata este mai complexa decat proverbele pe care obisnuim sa le invocam pentru a ne justifica deciziile; cu toatea acestea indragim simplitatea unei reguli generale.”
  • “Proverbele nu se deosebesc de gandirea probabila: ele sunt cele mai suave enunturi generale despre ceea ce este doar uneori adevarat.”
  • “Dupa cum spune Aristotel “oamenilor le place sa auda enuntate in termeni generali, lucrurile in care ei cred deja in legatura cu o situatie particulara.”
  • “Cand descoperiti o premisa suspecta din orice motiv – intrucat este ascunsa ori fiindca i se atribuie taria unui cuantor exagerat si neverificat – incepeti prin a pune o intrebare care o izoleaza si o expune clar examinarii.”
  • “Inductia este procesul creatiei de reguli universale pornind din exemple particulare de semne.”
  • “Daca exista o legatura aici si acum” ne spune mintea noastra, “atunci trebuie sa existe o legatura intotdeauna si pretutindeni.”
  • “Ca sa vedem din ce motiv ceea ce pare cert nu este catusi de putin astfel, trebuie sa intelegem ca nu toate semnele sunt egale. […] Desi, privite superficial, semnele failibile si cele infailibile par sa fie identice, diferenta dintre ele este aceea ca un semn infailibil este conectat exclusiv de evenimentul care l-a cauzat. Cand B este cauzat numai de A, atunci ori de cate ori vedem B, putem fi siguri ca a survenit A. Asta inseamna semn infailibil.”
  • “Corelatia nu inseamna cauzalitate.”
  • “Incapacitatea de a folosi ideile elementare privind cauzalitatea sau probabilitatea, – idei care ne impiedica sa intelegem lumea in mod fundamental gresit – ar trebui sa ne ingrijoreze.”
  • “Uneori modelele vin peste noi. Percepem asemanarea ca pe un tipar. Nu o “gandim” cat mai ales o “remarcam”. Tiparele aproape ca ni se impun. Aceasta este gandirea pasiva (backseat thinking): forta coercitiva, uneori spontana, a capacitatii mentale de a identifica tiparele si de a le generaliza fara a zaboci sa examineze procesul sau rezultatul sau. Adaugati naturii automate a mintii setate sa identifice modele, natura inerent incerta a inductiei si aveti un mod de gandire care este pe cat de misterios, pe atat de puternic si dificil de controlat eficient.”
  • “Modul automat in care sesizam tipare ireale este radacina superstitiei absurde.”
  • “O analogie emite judecati despre o proprietate pe care doua lucruri o pot avea in comun tinand cont de celelalte proprietati comune ale acestora.” “In loc sa spunem ca doua lucruri doar se aseamana prin ceva anume, cum se intampla in cazurile simple ale asemanarii si metaforei, analogia rationeaza ca doua lucruri sunt asemanatoare intr-o anumita privinta deoarece se aseamana si intr-o alta privinta.”
  • “Deductia aplica o regula la toate exemplele, inductia inainteaza de la mai multe exemple spre o regula, analogiile inainteaza de la un singur exemplu spre o regula, dupa care aplica aceea regula unui alt exemplu.”
  • “Nimic din ceea ce veti invata in decursul studiilor voastre nu va va fi de cel mai mic folos cu putinta mai tarziu in viata – afara de un singur lucru: daca munciti greu si cu harnicie ar trebui sa fiti capabili sa va dati seama cand cineva spune prostii si, in opinia mea, acesta este principalul, daca nu singurul scop al educatiei.” (J. A. Smith)
  • “Filosofia ne invata sa punem trei intrebari fundamentale: ce este real?, ce vrei sa spui? si ce constituie o dovada?”
  • “Cand vorbim despre lucruri si despre idei, vorbim uneori ca si cum ar fi identice, de unde rezulta o multime de aiureli fara noima. Oricat ai dori tu sa crezi, pur si simplu nu exista iubire sau dreptate in lumea fizica. Asta nu inseamna ca nu sunt importante ori ca nu exista. Fireste ca ideile exista! Dar nu la fel ca lucrurile fizice: ideile nu sunt lucruri (obiecte).”
  • “Explicatiile stiintifice ale lumii fizice trebuie sa isi aiba radacinile in lumea fizica insasi. Dar explicatiile pseudostiintifice doar par sa descrie procese si obiecte fizice. Daca intelegeti ca un obiect fizic (precum o minge de baseball care va loveste in cap) este real intr-un mod in care un gand (precum o idee care “va loveste”) nu este, atunci sunteti intr-o oarecare masura un om de stiinta. Anumite constructii lingvistice suna ca si cum ar descrie ceea ce se intampla in realitatea fizica, dar nu fac acest lucru. “Memoria” apei este una dintre ele.”
  • “Politica este un razboi al vorbelor – si se poarta cu o arma numita ambiguitate. Iata ce spune Aristotel: “Cuvintele cu inteles ambiguu sunt in primul rand folosite pentru a-i da sofistului putinta de a-i insela pe ascultatorii lui.” Ambiguitatea le ofera politicienilor sansa de a nu spune absolut nimic ori de a parea ca au dovedit, explicat sau argumentat un lucru, chiar daca nu au facut nimic mai mult decat sa afirme ca acel lucru este adevarat. Atat vorbele goale, cat si limbajul viu-colorat se folosesc de imprecizia ideilor si a cuvintelor pe care le folosim pentru exprimarea lor.”
  • “Motivul pentru care ceea ce constituie o dovada se determina in functie de ce este real este ca dovada noastre trebuie sa adecvata obiectului nostru de investigatie, oricare ar fi acesta.”
  • “Cu cat este mai mare numarul lucrurilor pe care le observam, cu atat suntem mai aproape de imaginea adevarata a naturii lor. Aceasta este o regula care ne ajuta sa evitam sa fim pacaliti de hazard si care si-a capatat numele de legea numerelor mari.”
  • “Mintea omeneasca este o masina grabita sa identifice modele, dar uita ca modelele pe care le observa exista doar in mici felii de realitate.”
  • “Statistica furnizeaza multe observatii care par sa ceara explicatii cauzale, dar care nu conduc la astfel de explicatii. Multe fapte din lume sunt rezultatul hazardului, inclusiv al unor esantionari accidentale. Explicatiile cauzale ale evenimentelor intamplatoare sunt inevitabil gresite.” (Daniel Kahneman)
  • “Aceasta serie de experimente arata ca modul nostru de gandire – ce anume remarcam – depinde atat de ceea ce studiem, cat si de modul in care studiem.”
  • “Daca inteligenta inseamna a stii ce sa faci odata iesit din biblioteca – avand capacitatea de a aplica ceea ce stii in situatii noi si incerte – atunci conceptele abstracte sunt acelea care ne permit sa ne folosim de studiile noastre si sa le aplicam in lumea reala.”
  • “Atat Aristotel, cat si Scoala moderna de gandire ne invata sa credem in capacitatea noastra de a invata sa gandim in modalitati noi si diferite incercand sa stapanim concepte abstracte, dar solide, precum deductie, inductie, analogie, realitatea, semnificatie si dovada.”
  • “O adevarata educatie a gandirii nu ne face sa absorbim o colectie de fapte inutilizabile; ne invata sa aplicam un arsenal de diferite moduri de gandire si de varii strategii de rezolvare a problemelor vietii insasi.”
  • “Cand este predata ca mod de gandire, fiecare materie are potentialul de a fi o mina de aur din care sa extragem idei fundamentale si generale [modele mentale ale realitatii].”
  • “Dar schimbarea modului nostru de gandire solicita sa concepem educatia ca predare a metodelor, si nu a faptelor legate de lucrurile pe care acele metode le investigheaza.”
  • “Definitia educatiei propusa de Einstein este urmatoarea: “Ceea ce ne ramane dupa ce am uitat tot ceea ce am invatat la scoala.” Faptele se sterg din memorie, dar inteligenta pe care ne-am slefuit-o prin intermediul lor este adavarata tinta.”
  • “Educatia depinde de calitatea ideilor pe care le transmite. Tehnologia are capacitatea de a potenta educatia in nenumarate feluri, dar si putinta de a ne face sa fetisizam stilul in detrimentul substantei – si aceasta este tendinta educationala, culturala din epoca moderna.”
  • “Educatia clasica nu a fost cladita pe invatarea cunostiintelor, ci pe slefuirea inteligentei care le produce.”
  • “Inteligenta inseamna cum gandesti, nu ce stii.”
  • “Educatia necesita un vocabular de idei concret si practic.”
  • “La baza abilitatii, a increderii in propriul potential si a creativitatii stau modelele si exercitiul, nu talentul.”
  • “O scoala de gandire nu este mai putin naturala decat scoala vietii.”
  • “Cetatenii competent educati in materie de logica si de limbaj sunt mai greu de manipulat.”
  • “Scopul educatie totalitare nu a fost niciodata sa inoculeze convingeri, ci sa distruga capacitatea de formare a convingerilor.” (Hannah Arendt)